flori triste
privesc la ele cum se sting
a mele triste flori de gheață
întind o mână să le-ating
dar ele se topesc în ceață
flori triste marile iubiri
în nostalgii de vis ascunse
mai răscolesc azi amintiri
de dor și taine nepătrunse
trec pașii singuri pe zăpadă
și vântul zgâlțâie obloane
la ștreșini țurțuri stau să cadă
peste-nghețatele cotloane
și mor la mine în grădină
gingașe flori de trandafir
le-acoperă zăpada fină
și chiciura fir după fir
mai stau să văd cum o petală
se chinuie și-ar vrea să crească
puțin pe-albastru cu beteală
ce-a fost odată la fereastră
privesc la ele cum se sting
a mele triste flori de gheață
întind o mână să le-ating
dar ele se topesc în ceață
MIHAI GANEA